Înainte să începem să discutăm despre Bitcoin vreau să știți că sentimentele mele față de crypto valute erau și continuă să fie … mixte, la fel cum am auzit și de la mulți investitori care urmăresc acest newsletter. Așadar o doză bună de scepticism nu strică pentru parcugerea acestei ediții. Luna aceasta voi publica și ediția numărul #3 care va reveni la temele noastre perene : Tesla, Berkshire, Square și piața de acțiuni, însă de data aceasta facem o excepție cu an articol mai complicat la care veți putea reveni în timp pe măsură ce vom studia fiecare din subiectele prezentate mai jos. Dacă nu găsiți ușor de înțeles această ediție – nu vă faceți griji – vom mai vorbi despre asta în următoarele ediții. De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja – abonați-vă prin email la postările mele noi pentru că voi începe să trimit doar celor abonați prin email mișcările (ce cumpărăm și când) din clubul de investiții. Pînă acum am folosit grupul nostru de Facebook în absența unui formular de abonare, însă e o metodă ineficientă de comunicare: Găsiți forma de abonare în dreapta ecranului pe Desktop sau la sfîrșitul acestui articol pe telefon. Pentru cei care vor să mă susțină dar și să aibă access la conținut extra – mă puteți susține pe Patreon aici : https://www.patreon.com/user?u=43731866
Să începem cu începutul însă – ce este un Bitcoin? Bitcoinul este o valută electronică cu o cantitate limitată de “monezi” sau unități: 21 milioane de bitcoini vor putea fi creați în total și această valută a fost creată ca răspuns la faptul că guvernul SUA tipărea dolari ca să salveze băncile în marea criză economică din 2008-2009: https://en.wikipedia.org/wiki/Bitcoin#Creation.
Creatorul Bitcoinului se asigura că nici o bancă centrală – niciodată nu va putea “tipări” mai multi bitcoini prin limitarea numărului de bitcoini care pot exista vreodată la 21 milioane și făcând bitcoinul descentralizat.
Ce presupune asta? Bitcoinul este un lanț de tranzacții tipărit și verificat de nenumărate ori independent de mineri – actori independenți/computere independente care rulează software-ul pentru Bitcoin.
De unde atâta animozitate pentru tipăritul de bitcoin sau de dolari? Una din marile controverse ale pachetului de salvare a Wall Street-ului din 2008-2009 este că SUA a făcut ceea ce se numește Quantitative Easing – un proces prin care în economie erau injectați dolari proaspăt tipăriți – astfel încât cantitatea totală de dolari americani creștea enorm și devaloriza banii celor care au salvat de-a lungul vieții. Cine a avut de câștigat atunci și de ce a tipărit guvernul bani?
Au avut de câștigat cei care deja aveau multe bunuri, case și acțiuni pentru că dolarii erau injectați în coporații/acțiuni și bănci – în vârful economiei SUA. Cine a fost dezavantajat ? Cei de la baza societății, cetățenii individuali care salvau pentru prima casă și brusc au descoperit că prețurile la case și alte bunuri fizice au crescut enorm. https://en.wikipedia.org/wiki/Quantitative_easing#Increased_income_and_wealth_inequality
Această formă de stimulare a economiei s-a petrecut nu doar în SUA și în dolari americani, dar aceeași devalorizare a suferit-o și EURO. Dacă în 2008 cu 19.000E cumpărai 1kg de aur, în 2012 aceeași cantitate valora peste 40.000E. Asta nu pentru că aurul e o investiție bună, ci pentru că valutele de hârtie erau devalorizate activ prin tipărire. Valutele și-au pierdut o bună parte din valoare. De asta a și fost creat bitcoin-ul.
Înainte să intrăm în istoria Bitcoin-ului din 2009 încoace și cum am ajuns să investesc în Bitcoin vreau să vă explic motivul pentru care guvernele devalorizează valutele constant în crize economice, fără excepție și după asta explic cum rezolvă Bitcoinul și Aurul această problemă. Ray Dalio în unul din video-urile lui excelente despre mașinăria economică explică că, pe pe măsură ce ciclurile economice se desfășoară, datoria totală a publicului și corporațiilor crește mai mult și mai mult cu fiecare criză până explodează: O dată la 50-70 ani are loc o criză de proporții enorme în care toată lumea e pe cale să nu-și mai poată plăti datoriile. În aceste situații una din armele pe care guvernul SUA le are și pe care le folosește este inflația prin tipărire de valută – datoriile devin mai ușor de plătit pentru că toată lumea are mai mulți dolari/euro. Din păcate, cei care oferă împrumuturi în asemenea condiții primesc datoria înapoi în termeni absoluți, dar în termen reali primesc bani devalorizați înapoi.
Politicienii țărilor care pot tipări propria valută adoră opțiunea de tipărit de bani – alegătorii iubesc să primească banii și petrecerea continuă până se ajunge sau la hiperinflație în cel mai rău caz, sau la inflație reală de 10% anual, precum am văzut în ultimul deceniu. În SUA atât republicanii, cât și democrații au lăsat responsabilitatea fiscală la o parte și se întrec la cine e dispus să tipărească mai multe trilioane de dolari .
Istoria Bitcoinului pe care mi-o formasem până în 2020:
Ca și mulți dintre noi, eu am auzit despre Bitcoin pentru prima dată în 2017, atunci când citisem în presă că a ajuns la 20.0000$. O bună parte din presă descria euforia și făcea paralele cu mania bulbilor de lalele din Olanda: un fenomen din secolul 17 în care bulbii de lalele în Olanda erau folosiți ca investiție speculativă și deveniseră atât de scumpi într-un timp scurt încât oamenii își vindeau casa pentru unul singur și în unele cazuri chiar pentru bulbi care încă nu erau răsăriți (Futures). Speculația s-a oprit brutal când oamenii au înțeles în primăvara anului 1637 că în toată lumea se plantase lalele, deci vor fi bulbi câtă frunză și iarbă. Și prețul s-a prăbușit instant. Din această cauză m-am bucurat atunci când prețul unui Bitcoin s-a prăbușit de la 20.000$ la 3000$ (~600%) și, conform teoriei mele, era o bulă. Se îndrepta încet, dar sigur spre zero. În presă apăruseră articole despre oamenii care și-au pierdut toată averea pe această speculație și chiar și Warren Buffet numea Bitcoin-ul o nebunie colectivă (și o face în continuare).
Prețul unui bitcoin urma, conform teoriei mele, să scadă constant mai departe și aflasem cu toții din presă că Bitcoin-ul devenise “mainstream”, că cryptovaluta era folosită pentru droguri, contrabandă și plăți pentru multe alte activități ilegale care erau posibile datorită descentralizării și anonimității oferite de Bitcoin. Nu suna bine.
O altă obiecție comună împotriva Bitcoin-ului era faptul că tranzacțiile – plata între doi indivizi putea dura și pînă la o oră – până era verificată de mineri. Un timp prea lung pentru ca Bitcoin-ul să poată fi folosit ca înlocuitor pentru valutele de hârtie care permit plata instantanee la supermarket sau oriunde altundeva.
În ultimul rând, apăreau multe crypto-valute similare care ofereau celor care deja aveau Bitcoin o cantitate proporțională de monezi în crypto valuta nouă (Ethereum, XRP șamd). Dacă era atât de ușor de clonat bitcoinul și își pierdea din cota de piață – era logic că urma să apară o crypto valută mai ușor de folosit. Bitcoin-ul era prima, dar nu și cea mai importantă cryptovalută. Oricine vroia putea să-și facă crypto valuta lui.
Așadar, o valută greu de folosit, ușor de abuzat care căzuse într-o manie absolută și era pe care să se prăbușească. Și mai era și copiată la greu. Când s-a produs schimbarea?
Spre marea mea surpriză și spre surpriza multor altora Bitcoin-ul însă și-a revenit de la prețul de 3000$ și a început să facă salturi spre 6000$ , 9000$ și 14000$, mișcându-se în corelație directă cu piața de acțiuni și în special cu Aurul în corecția din martie 2020. Necesită o explicație nouă pentru că teoria că era doar o bulă nu explica mișcările și creșterea nouă explozivă din 2020:
Ceea ce am aflat mai târziu din articolul lui Lyn Alden din august despre Bitcoin, care trecuse prin aceleași etape ca și mine, este faptul că Bitcoin se transformase dintr-o metodă lentă de tranzacție între indivizi într-un fel de aur digital cu multe avantaje față de aurul adevărat. O metodă de conservare a valorii. Cu alte cuvinte, dacă ți-e frică de devalorizarea dolarului sau Euro-lui, cumperi 1kg de aur sau 5 bitcoini și peste 10 ani nimeni nu ți-i poate devaloriza. Și că Bitcoinul învinsese toate celelalte cryptovalute și devenise singura cryptovalută în care oamenii aveau încredere că nu va fi manipulată de o singură persoană sau o companie. O valută anonimă, distribuită, sigură și limitată în unități. Aur digital.
Între timp, un alt podcast pentru investitori (The Investor Podcast) pe care-l urmăream din martie începuse în vara lui 2020 să găzduiască invitați care sugerau idea precum că companii mari din Sillicon Valley vorbeau despre posibilitatea de a-și păstra banii în Bitcoin în loc de Dolari ca să-i protejeze de devalorizare și despre faptul că Bitcoin-ul căpătase statut legal în SUA – ceea ce ar fi făcut crypto valuta greu de interzis. China a interzis-o, de exemplu.
Putea fi adevărat oare că, companii mari vor începe să-și schimbe dolarii pe bitcoini? Nu știam dacă va fi așa și, după ce am ascultat câteva zeci de ore despre Bitcoin, am decis că, pentru că vândusem recent un apartament, iar banii urma să-i țin pe cont câțiva ani, aș fi vrut să-mi protejez și eu banii de inflația creată de guverne, precum am văzut în graficele cu Aurul. O parte din banii din vânzare aveau deci să fie puși în Aur (nu trebuie cumpărat fizic pentru că nu e sigur, poți cumpăra “acțiuni” în aur), iar altă parte în Bitcoin.
S-a adeverit însă în toamna acestui an că cei de la The Investor Podcast aveau dreptate și a început totul cu o companie Software numită Microstrategy care a schimbat 275 milioane de dolari SUA în Bitcoin, iar Square, o companie în care noi investim, a schimbat 50 milioane de dolari în Bitcoin. Ambele din același motiv: să se protejeze de devalorizarea dolarului american.
Prezentatorii, dar și invitații de la The Investor Podcast au sugerat în multiple rânduri că tot felul de companii Tech se gândesc să facă același lucru (Inclusiv Google a fost menționat) și că trendul va continua.
Proiecțiile lui Lyn Alden spun că Aurul e folosit pentru a stoca doar o fracție din averea totală a planetei – 10 Trillioane de dolari sunt în Aur. Bitcoinul e doar o fracție din capitalizarea aurului – de 50 ori mai puțin, aproximativ. Dacă o cantitate similară de investitori decid să-și păstreze banii în bitcoin, precum o fac astăzi în Aur, prețului unui Bitcoin poate crește ușor de 50 ori. Alte modele – unul din el fiind faimosul Stock-to-Flow model (puteți găsi în acest articol) sugerează că prețul unui Bitcoin va exploada iarăși în 2020/2021 la peste 100.000$ din cauza reducerii cantității de bitcoini care sunt puși pe piață de mineri. În mod ironic, modelul stock-to-flow este creat de un olandez.
Acest moment este unul în care fiecare value investor trebuie să ridice o sprânceană și să se întrebe – este oare sigur că Bitcoin-ul va crește de 10-50 ori pentru că toată lumea caută să-l cumpere? Răspunsul, ca la bulbii de lalele, este că nu, nu este sigur pentru că Bitcoin-ul, ca și Aurul, nu este un bun productiv și nu-i poți calcula valoarea intrinsecă pe baza profiturilor anuale pe care ți le aduce. Ceea ce poți face în cazul companiilor cu acel P/E ratio despre care am vorbit în prima ediție. Însă Bitcoinul, ca și Aurul, este limitat în cantitatea disponibilă. Deci, spre deosebire de bulbii de lalele, nu poate fi înmulțit, ceea ce îl face o metodă bună de păstrare a valorii și contabilizare a bunurilor deținute de fiecare. Ceea ce poți face, de asemenea, este să compari capitalizarea Aurului cu a Bitcoinului (1:50). Nici unul din cele două bunuri nu produc nimic anual, însă pot fi folosite ca o metodă de conservare a valorii și e mult mai ușor să-ți cumperi 10 Bitcoin decât e să deții 2kg de aur 🙂
Așadar, dacă Bitcoin-ul este o metodă de stocare a valorii, iar câteva companii mari și milioane de investitori mici și-au plasat încrederea și banii în Bitcoin – ce urmează mai departe? Majoritatea crede că Bitcoinul urmează să aibă încă o creștere spectaculoasă în perioada următoare pe măsură ce guvernul SUA este aproape să printeze încă 2.2 Trillioane de dolari. Atât Aurul, cât și Bitcoin-ul sunt pe cale să crească spectaculos din cauza asta. Sau, mai exact, dolarul american și celealte valute vor fi devalorizate în ritm extrem (50% doar anul acesta față de aur). Lyn Alden recomandă investitorilor să-și plaseze conservativ 1% din Bunurile lor totale (case + cash + mașini) în Bitcoin pentru că, dacă crește cu adevărat de 10-50 ori, oricum vor profita enorm. Eu personal am ajuns să am suficientă încredere încât mi-am schimbat 5% din toată averea în Bitcoin (și deja regret că nu am pus 10%). Recomand tuturor investitorilor să citească, să înțelegă și să dețină o cantitate mică de Bitcoin.
Nu trebuie să cumperi un Bitcoin întreg ( e divizibil în 100.000.000 de bucăți – numite satoshi) și recomand pentru cumpărat brokerul Kraken pentru taxele lor mici. Însă nu recomand să vă țineți Bitcoinii pe Kraken pentru că pot fi furați și s-a întâmplat de multe ori în trecut cu alte exchange-uri. Recomand să-i păstrați în Portofelul vostru personal (recomand https://brd.com/) și să aveți grijă de cheia voastră privată – care trebuie să rămână secretă.
Un investitor poate să aleagă să nu-și păstreze nimic în Bitcoin sau puteți alege 1% , 2%, 5% (ca mine) sau 35% dacă sunteți Michael Saylor și v-ați alocat 175 milioane din banii personali în Bitcoin. În afară de mine personal, nimeni din investitorii din clubul original de investiții nu își protejează banii în Bitcoin, deși bănuiesc că acest fapt se va schimba după publicarea acestui articol. Recomand să cumpărați în câteva tranzacții de-a lungul următorilor luni și, pentru portofoliul virtual care a început cu 5000$ – cu presupunerea că asta e toată averea investitorului, recomand 500$ în Bitcoin (10%). O să repet că e o investiție speculativă însă argumentele sunt reale și serioase. Decizia finală e una personală și necesită mult mai multă cercetare decât acest articol – care însă sper că v-a dat câteva direcții de studiu și câteva din ideile generale. Vom putea reveni la acest articol și râde dacă nu se adeverește sau plînge și râde dacă se adeverește că a fost o predicție prea conservatoare a potențialului adevărat al Bitcoinului.